La 13 decembrie 2013, Biroul de probațiune Botanica în colaborare cu Pretura Botanica au organizat masa rotundă cu genericul ”Efectele pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității”. La evenimentauparticipat reprezentanți ai instituțiilor statale din sectorul Botanica, mun. Chișinău, după cum urmează: Procuratura, Oficiul stare civilă, Inspectoratul de Poliție, Instanța de judecată, Întreprinderi Municipale pentru Gestionarea Fondului Locativ, Departamentul Instituțiilor Penitenciare. Ședința a fost prezidată de Mihail Pleșca, specialist principal, Direcția monitorizare activitate de probațiune din cadrul Oficiului central de probațiune. Discuțiile s-au axat pe rezultatele obținute pe segmentul punerea în executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată pentru perioada anului 2013.
Pentru realizarea mesei rotunde și discutarea situației, reprezentanții instituțiilor statale din sectorul Botanica, mun. Chișinău au fost intervievați în baza unui chestionar. Astfel, în urma analizei chestionarelor, se poate de afirmat că administrația publică locală are un rol major în implementarea muncii neremunerate în folosul comunității. În general, 100 % dintre respondenții, reprezentanți ai administrației publice locale, au o atitudine pozitivă față de această pedeapsă. Argumentele aduse de aceștia denotă anumit nivel generalizat de înțelegere a acestei pedepse: ”ÎMGFL duce lipsă de măturători, zugravi, pietrari…la efectuarea acestor lucrări sunt antrenați persoanele condamnate”; ”Da, marea majoritatea de condamnați se resocializează, aduc economii în bugetul statului”; ”…..implicarea la lucrări la amenajarea teritoriului. Lucrări prost plătite”; ”Este foarte benefică pentru societate. Pe motiv că noi suntem instituție bugetară, resurse pentru achitarea serviciilor de curățenie, tîmplărie, etc. nu dispunem și purcedem la utilizarea forțelor de muncă a cetățenilor respectivi”.
Opinia reprezentanților administrației publice locale în susținerea pedepsei este configurată de felul cum văd aceștia filosofia pedepsei, precum și modul în care efectiv se execută. Toți respondenții susțin că pedeapsa penală pentru APL are avantaje. Este salutabil că 100% de respondenți au reținut argumentul menținerii relației cu familia, 62,5% - obținerea rezultatelor materiale, 25% - implicarea condamnatului la lucrări prost plătite, 12.5 % - sporirea încrederii comunității.
Atitudinea pozitivă a administrației publice locale poate fi dedusă şi din atitudinea faţă de eventualul impact al pedepsei. Colaborarea cu Biroul de probațiune Botanica este eficientă. Respondenții s-au expus asupra activității consilierului de probațiune responsabil de caz, care în funcție de situație monitorizează fie prin vizite în teren, fie prin contactarea telefonică a persoanelor responsabile din cadrul APL.
În opinia APL scopul reeducării și schimbării valorilor beneficiarului, ce pot duce la minimalizarea riscului de recidivă și sporirea încrederii comunității din care face parte condamnatul poate fi atins în cazul anumitor condiții. Astfel 37.5 % cred că e posibil în cazul în care condamnatul conștientizează impactul acțiunilor ilicite și esența pedepsei penale, aducînd argumente: ”condamnații aflîndu-se în colective, comunicînd cu muncitorii conștientizează faptul că a greșit și se străduie să nu mai încalce legea”; ”Munca neremunerată în folosul comunității pentru persoanele social-vulnerabile este o șansă de reabilitare, în deosebi pentru cei ce își ispășesc pedeapsa pentru prima dată”; ”…cînd condamnatul conștientizează impactul acțiunilor ilicite și esența pedepsei penale, se vede responsabilitatea lui”. 62.5% din respondenți susțin că atingerea scopului poate fi în funcție de persoană, în funcție de contingentul din jurul lor.
În lista de priorități pentru dezvoltarea comunitară APL prevalează segmentul ce ține de economisirea cheltuielilor din bugetul local. În acest sens din cele expuse de respondenți 1 oră de muncă neremunerată este estimată între 8-14 lei, în funcție de munca prestată. Astfel cele 36 persoane care au executat pedeapsa integral, prin munca neremunerată prestată în număr de 4.825 ore, se estimează ca economii la bugetul local în sumă de 53.075 lei.
